|
 |
|
| Sofija S. Berezanskaja, Viktor I. Klocko, Das Gräberfeld von Hordeevka, Archäologie in Eurasien, Bd.5, Leidorf, 1998, VII + 87 p., 1 tabel, 9 fig. în text, 83 planşe în afara textului. |
|
|
|
Volumul, între cele dintâi dintr-o serie inaugurată de către Eurasien Abteilung a DAI, se ocupă de prezentarea monografică a unui cimitir tumular din epoca bronzului din Ucraina. Este vorba de necropola de la Hordeevka, cercetată în 1968 şi apoi între 1987-1988.
Cimitirul este situat pe malul stâng al Bugului de sud, din punct de vedere administrativ aparţinând raionului Trostjaneck, regiunea Vinnica (Lage des Gräberfeldes p.2). Au fost cercetaţi 40 de tumuli, dispuşi în şiruri (Pl.1), din care 4 aparţin bronzului timpuriu sau perioadei sarmate, restul de 36, cu 38 de morminte de inhumaţie, aparţinând bronzului târziu. Cei mai mulţi tumuli au fost jefuiţi, astfel că o bună parte a informaţiei a rămas necunoscută. În al doilea capitol sunt descrise obiceiurile de înmormântare (Bestattungssitten p.3-7), respectiv structura mormintelor, amenajările funerare (vetre), poziţia şi orientarea mormintelor. Urmează o discuţie pe larg asupra inventarelor funerare (Beigaben p.8-17) pe categorii: unelte, arme, piese de harnaşament, piese de port, ceramică, varia. În cadrul discuţiei, succinte, asupra cronologiei necropolei (Chronologie p.18-20), aceasta este împărţită în 4 faze - Hordeevka I-IV -, pe baza sincronismelor cu alte descoperiri din Ucraina, regiunea carpatică şi zona est-mediteraneană. Foarte importante sunt cele 5 date 14C calibrate, una pentru faza I şi 4 pentru faza IV, din păcate însă fără a se specifica identitatea probei (Laborator, număr, material) şi nici programul folosit pentru calibrare. După opinia autorilor faza Hordeevka I, cu 8 tumuli, este corelată cu etapele mai noi ale culturilor Komarow şi Trzciniec, cu faza "Protobelogrudovka", cu fazele mai vechi ale culturilor Noua şi Sabatinovka, cu etapele Bz B-Bz D, având o durată de la circa 1500 la 1300 a.Chr. Faza Hordeevka II, cu 19 tumuli, este sincronizată cu fazele târzii Noua şi Sabatinovka, cu cultura Belogrudovka şi cu faza timpurie a culturii Vysocko, de pe malul drept al Niprului. Faza a doua este încadrată de autori în intervalul Bz D-Ha A1, în cronologie absolută între 1300-1200 a.Chr. Faza Hordeevka III, cu numai 4 tumuli, este pusă în legătură cu sfârşitul culturii Belogrudovka şi începutul culturilor ?ernoles şi Belozerka, ceea ce ar corespunde etapei central europene Ha A2, respectiv intervalului 1200-1100 a.Chr. Faza Hordeevka IV, cu 5 tumuli, este sincronizată cu sfârşitul culturii Belozerka, cu faza timpurie ?ernoles, corespunzând, în opinia autorilor etapei Ha B. Pentru încadrarea culturală a cimitirului (Kulturelle Zuordnung p.21-25) autorii menţionează substratul local anterior - aşa numita cultură Mnogovalikovaja sau Mehrwulstkeramik-Kultur -, dar arată că în acelaşi timp, prin caracteristicile sale, cimitirul de la Hordeevka nu se poate încadra în nici una din grupele culturale cunoscute, fiind mai degrabă expresia unui grup nou aparţinând aşa numitei Hügelgräberkultur din Europa Centrală. După ce reiterează pe scurt principalele caracteristici ale necropolei (Zusammenfassung p.27-28), autorii consideră descoperirea de la Hordeevka ca find un cimitr al unei "elite, asemănător celor din mediile Vorlausitz, din centrul Europei, sau celor, mai spre răsărit, de la Maevskij, Pokrovsk, Sejma, Turbino sau Sintašta. După rezumatele în rusă şi engleză (fiecare de câte o pagină) urmează descrierea amănunţită a descoperirilor (Katalog p.33-44). Sunt descrise fiecare tumul, înmormântare şi inventarele lor, cu trimiteri la ilustraţia aproape completă. Lucrarea se încheie cu două contribuţii foarte importante, una a Tatianei Goško, ??????????????????????????????????????????????????????(p.49-76, tabelul şi fig. 1-9), care studiază metalografic piesele de port, armele şi uneltele din metal descoperite şi cea a Liudmilei V. Litvinova, "???"????"?"?"???????? ????????? ?? ?"???????"?" ?"???????? (p.77-87), în care se face analiza antropologică a materialului osteologic cu determinări pe grupe de sex şi vârstă.
Lucrarea celor doi autori este binevenită în primul rând prin întroducerea în circuitul ştiinţific a unei noi şi importante descoperiri, publicată într-o limbă de largă circulaţie. Meritele lucrării sporesc prin catalogul amănunţit al cimitirului şi analiza, deşi succintă, a materialului, de altfel bine ilustrat.
Trebuie însă să atrag atenţia asupra cronologiei interne a necropolei, aşa cum au propus-o cei doi autori. Deşi au dispus de 5 date 14C, calibrate, au preferat datele "convenţionale", deşi se ştie de multă vreme că acestea sunt total lipsite de sens1. Au evitat astfel o discuţie mai amplă asupra datărilor înalte, obţinute recent2, pentru grupe ceramice cum sunt Noua sau Sabatinovka sau contemporane acestora, preferând o schemă rigidă şi discutabilă. Este, de asemeni, regretabil, că cele două ultime contribuţii, deosebit de importante, nu au fost traduse în germană. De altfel cred că, pentru o cronologie internă mai precisă, ar fi fost foarte utile un studiu statistico-combinatoriu, prin înserierea mormintelor pe grupe de sex şi vârstă, precum şi încercarea de a schiţa, tot pe această cale, o altă stratigrafie orizontală a cimitirului lipsită de prezumţia evoluţiei lineare. Atribuirea culturală unui "grup nou al Hügelgräberkultur" este cel puţin pripită. În ceea ce priveşte ilustraţia atrag atenţia că pentru harta cu localizarea necropolei ca şi pentru planul cimitirului (ambele la Pl.1) se foloseşte aceiaşi scară !!
|
| Ion MOTZOI-CHICIDEANU |
|
| Note |
1. M. Aitken, Science-based dating in archaeology, London-New York, 1990, p.92-93; S. Bowman, Radiocarbon Dating, London, 1990, p.43-49; A. László, Datarea prin radiocarbon în arheologie, Bucureşti, 1997, p.128-230..
2. De pildă pentru nivelul II.b, din cenuşarul 2, faza Noua II, de la Magala, GrN-5135 3100±55 BP, calibrat 1sigma 1440-1310 BC, 2sigma 1520-1260 BC (Cf. A. Laszló, Cultură şi civilizaţie la Dunărea de Jos, 10, 1993, p.23-41), sau pentru aşezarea Srubnaja de la Usovo Ozero, loc.4, Bln-? 3330±60 BP, calibrat 1sigma 1690-1520 BC, 2sigma 1770-1500 BC , loc.11, Bln-? 3220±50 BP, calibrat 1sigma 1530-1430 BC, 2sigma 1630-1410 BC şi loc.10, Bln-? 3170±60 BP, calibrat 1sigma 1520-1410 BC, 2sigma 1610-1310 BC (Cf. ?.?. ???????????, ????? ?????. ????????? ??????? ???????? ?? ????????? ?????, ????, 1990, p. 103, unde sunt date, şi preferate, însă tot datele "bc"!). Calibrările le-am făcut cu programul OxCal v2.17.
|
|
|
